Invizibil

Lyrics

[Verse] Momentul ala cand realizez ca lucrez aici de cativa ani deja, da Ceva cursuri am de Java, dar atunci erau cam degeaba Sa traiesti trebuie sa mananci, nu conteaza ce vis ai SI jobu asta de lucrator comercial parea superficial si am zis hai Dar de atunci, doar munci, si nu am mai plecat, poate doar capu Ca sefii aici sunt doamne, doamne toate ale dracu Acest store nedenumit sa stii ca e destul de renumit Libertate de hypermarket, vorbele sunt aceleasi dar gesturile nu mint Intalnesc cateva sute de persoane in fiecare zi Ochii tradeaza neputinta, vad in fiecare un zid Panicati fiecare de fiecare, va stiu pe toti, bine, nu chiar pe toti toti Majoritatea e aceeasi, aceleasi figuri de roboti morti Pana acu pozati intr-o colectie vasta proasta de drame Si acum va puneti masca de panza peste masca voastra de oameni Nepasarea era distantarea sociala, era un obicei Si putini va purtati cu manusi ok, e ca de obicei Dar poate o fi ceva sarbatoare ca pana sa vina peste voi boala si covizii Doar atunci umplati oala cu provizii, dar acu seara tot vizi Tati si luati tot ca migratorii, va-nghesuiti des brutal V-ati trezit toti somnambulii drojdieri ca sunteti brutari Colegii de munca zic ca ar fi ceva din laborator Ori chinezi, ori americani, ori ca bolnavii sunt doar actori Sau e ceva facut sa moara nu stiu cine, sau e pentru nu stiu ce Abia ii ascult, tot cedez, nu pot sa ma concentrez, ma fastacesc Cand ma gandesc ca dimineata iar tre sa vin sa imi fac tura Nu fac tevatura, sunt roman, am invatat sa imi fie frica de factura Macar ma bucur ca am unde merge, altii stiu ca n-au, au Inchis tot pentru a proteja fii patriei cu frica de bau bau In fine, noua ne-a crescut programul, cu banii speram ca belele nu-s Asta daca isi mentin orarul si platesc orele-n plus Dar cu capu e buba, simt ca imi crapa craniu Viziera, masca, e o aventura sa beau apa e straniu Internetul e plin de parerologi Stii genul, aia de nu stiu ca e timpul sa taca nici daca ii bati in cap cu orologiul Atat de mult zgomot de fond, vorbe spuse de forma, disperare apoi si predici Toti lesinatii vorbesc de razboi, de linia intai, de medici Peste tot unde ma uit e panica, in ziare panica, pe net panica La TV panica, in ochii tuturor panica, discutii doar de panica Si eu stau cu tot stresu asta zilnic, situatia asta e nenorocita Macar acum nu mai trebuie sa zambesc fortat sub masca asta refolosita Multi zic de altii dar nimeni nu vorbeste sincer apoi Ca noi tre sa sa fim aici sa aveti ce digera voi La fel si curierii sau voluntarii, imi vine sa-mi plang viata O dreg ca mi-a intrat ceva in ochi ca oricum nu am voie sa imi ating fata Si vai acest duel, pana ieri va plangeati ca nu aveti deloc timp Iar acu va plangeti ca nu stiti ce sa faceti cu el Sa ajungeti sa va intelegeti voi pe voi e cale lunga E amuzant tare cum ca nu mai stiti cine sunteti daca nu sunteti plecati la munca Si da, ma urasc si pe mine Ca mereu am tot amanat ca voi face ceva, mereu am zis ca lasi si pe maine Vreau si eu sa stau, sa ma plictisesc, dar nimanui nu-i pasa Sunt ala de la casa care vrea sa fie acasa